de Will Eno, regia și traducerea Teodora Petre
Tatăl: Adrian Titieni
Mama: Elvira Deatcu
Fiica: Ioana Bugarin
Fiul: Eduard Trifa / Niko Becker
Unchiul: Ioan Batinaș
Scenografia și light design: Ioana Pashca
Muzica: Cezar Antal
Durata spectacolului: 1h 35′
foto Bogdan Catargiu
Teatrul Odeon prezintă în Sala Studio prima premieră a anului 2023, primul spectacol din cele două proiecte câștigătoare ale concursului Tineri regizori, texte contemporane, ediția 2022, „O casă deschisă” de Will Eno, regia și traducerea Teodora Petre, cu Adrian Titieni, Elvira Deatcu, Ioan Batinaș, Ioana Bugarin, Eduard Trifa / Niko Becker.
O familie se întâlnește să serbeze o aniversare, doar că nu au prea multe de sărbătorit. Când un agent imobiliar își face apariția, arătând extrem de familiar, urmat de un potențial cumpărător, interesat de casă, având și el un chip familiar, lucrurile devin suprarealiste. Pe măsură ce fiecare membru al familiei pleacă pentru un comision sau o urgență, un nou personaj îi ia locul.
„Efectul fluture, conform căruia chiar și cea mai mică schimbare din prezent poate avea consecințe importante în viitor, este în primul rând despre alegeri. Fiecare alegere deschide un alt drum fără cale de întoarcere. Ce s-ar întâmpla dacă un roi de fluturi ar împânzi deodată sufrageria, cu frumusețea și gingășia lor? Cum s-ar schimba viața familiei? Ce noi posibilități li s-ar deschide în față? Cine ar putea deveni ei?”
Teodora Petre
Piesa „O casă deschisă”, scrisă de dramaturgul american Will Eno, a câștigat Premiul Obie în 2014, Premiul Lucille Lortel pentru cea mai bună piesă și Premiul Drama Desk și a fost inclusă în topul celor mai bune zece piese alcătuit de revistele TIME și Time Out din New York. A avut premiera Off-Broadway la Signature Theatre din New York în 2014, în regia lui Oliver Butler.
„Nu cred că a fost un moment anume care să mă fi inspirat să scriu această piesă, ci mai degrabă cei câțiva zeci de ani în care am încercat să-mi iert și să-mi înțeleg familia, în special pe tatăl meu. […]
Întâmplător, tatăl meu a murit la câteva luni după premiera din New York, cu fix 24 de ore înainte ca Albertine, fiica mea, să se nască. Așa că într-un fel, a fost exact ca în «O casă deschisă». O persoană a plecat, iar o alta, diferită, un suflet mai iubitor și mai gentil, a venit. Piesa este, în mai multe feluri, dramatizarea unei situații care nu vrea și nu poate să se schimbe, dar care, cumva, se schimbă”
Will Eno
Will Eno (n. 1965) este un dramaturg american stabilit la New York, finalist în 2005 al Premiului Pulitzer cu piesa „Thom Pain (bazat pe nimic)”. Piesele sale au fost montate inițial în Marea Britanie (Teatrul Gate, SOHO, radio BBC din Londra ș.a), abia apoi în America. Charles Isherwood, critic de teatru pentru The New York Times, l-a numit „un Samuel Beckett pentru generația Jon Stewart”.
O casă deschisă sau utopia transformării interioare
La prima vedere spectacolul O casă deschisă de Will Eno, la Teatrul Odeon e lipsit de ambiție, o punere în scenă tradițională, cu un decor detaliat realist și centrare pe jocul actorilor care interpretează fiecare câte două personaje. O piesă premiată scrisă de un dramaturg american premiat și el, un spectacol corect, curat, fără ”flic-flac-uri” regizorale. Văzut prin lentila feministă însă, același spectacol devine o critică subtilă, dar decisă a familiei tradiționale, a ierarhiei patriarhale pe care se fundamentează aceasta, cu un tată bully perfect (Adrian Titieni),
Cristina Modreanu
Alienarea familiei și ucigașa neiubire
Când am intrat în Sala Studio a Teatrului Odeon, nu știam nimic despre dramaturgul american de succes Will Eno și piesa lui Casa e deschisă (care a avut premiera în 2014, pe Off- Broadway, la Signature Theatre din New York) și nici despre tânăra regizoare Teodora Petre, cea care a și tradus textul în limba română. Așa că a fost o dublă surpriză extrem de plăcută.