Paracliserul

de Marin Sorescu, un spectacol de Cristina Giurgea

O meditație-parabolă pe tema destinului uman, Paracliserul face parte, alături de Iona și Matca din trilogia Setea muntelui de sare. Premiera absolută a avut loc în anul 1971 la Skopje, Macedonia.

„E o doză de mare neliniște în teatrul pe care-l scriu, de anxietate chiar, un vuiet de întrebări puse și nerezolvate. I se pot aplica multe etichete, etichetele pot fi întoarse și pe dos, după un timp, după ce se mai șterge scrisul de pe ele.  Țin mult la tripticul Iona, Paracliserul, Matca, pentru că acolo m-am căutat cu mai multă îndărătnicire. Citite fără dialog, aceste piese pot deveni o carte de filozofie, pe care chiar intenționam s-o scriu, în acel timp, ca tratat și m-a luat teatrul pe dinainte. Teatrul și poezia.”

Marin Sorescu

„Paracliserul este pentru mine mai degrabă o formă de meditație decât un spectacol. Cred că revin la lectura acestui monolog de fiecare dată când mă gândesc la rostul existenței. E ca o radiografie a propriilor mele singurătăți, a fricilor și a întrebărilor legate de prezența sau absența divinității. Puțini oameni mai cunosc astăzi ce presupune meseria de paracliser – îngrijitorul unei biserici sau catedrale. Marin Sorescu folosește intenționat această metaforă a unei meserii vetuste pentru a arăta cât de erodată și uitată este lupta omului cu sensul. Fiecare are catedrala sa care trebuie continuată, îngrijită și lăsată moștenire celor ce vor veni. Pentru fiecare dintre noi întrebările referitoare la sensurile profunde ale existenței încep și se termină cu noi înșine.

E greu să distingi unde este granița dintre poezie și dramatism în textul lui Sorescu și cred că această ambiguitate, acest echilibru fin care poate fi doar căutat și niciodată găsit m-a provocat să abordez această piesă. Paracliserul este un text care are o esență valabilă pentru fiecare dintre noi – lupta cu propria noastră existență și dorința profundă de a înțelege de ce ne-am născut, pentru ce trăim și de ce murim? ”

Cristina Giurgea

Cristina Giurgea a absolvit UNATC, Facultatea de teatru, secția regie, în 2016 și a debutat în același an la Teatrul Naţional Bucureşti cu spectacolul Eden de O ‘Brien, co-producție a UNATC, Teatrul Național București și Ambasada Irlandei în România. Spectacolul a fost rezultatul unei burse acordate anual unui artist „Irish Theatre Bursary” pentru a promova cultura și dramaturgia irlandeză în România. Din 2016 până în 2018 a lucrat ca asistent de regie la spectacolul Coriolanus în regia lui Alexandru Darie la Teatrul Bulandra. În paralel a regizat spectacole pentru copii în teatre independente și de stat din București oferind o atenție aparte spectacolelor dedicate copiilor foarte mici – categoria de vârstă 0-6 ani. În prezent este regizor și consultant artistic din partea Teatrului „Ion Creangă” din București în proiectul european finanțat prin Europa Creativă „Mapping – A Map on the Aesthetics of Performing Arts for Early Years” împreună cu artiști din 19 țări din întreaga Europă.