Premieră – Tipografic Majuscul

un spectacol de Gianina Cărbunariu
scenografia: Andrei Dinu, coregrafia: Florin Fieroiu, muzica: Bobo Burlăcianu, light-design: Andu Dumitrescu
cu: Cătălina Mustaţă, Alexandru Potocean,Gabriel Răuţă, Mihai Smarandache, Silvian Vâlcu
Foto: Octavian Tibăr
Durata: 1 h 30 min
Preţul biletelor: 21,20 lei, 12,72 lei (biletele se pot achiziţiona şi online direct de pe site-ul tearului)
Primele reprezentaţii: vineri, 20 şi duminică, 22 septembrie, ora 19.30, Sala Studio

Spectacolul este o coproducţie dramAcum şi Festivalul Internaţional de Teatru de la Nitra, Slovacia, în parteneriat cu Teatrul Odeon şi face parte din proiectul european „Vieţi paralele – Secolul 20 văzut prin ochii Poliţiei Secrete”.

Vieţi paralele – secolul 20 prin ochii poliţiei secrete este un proiect al Festivalului Internațional de Teatru Divadelná din Nitra care pune în conexiune artiști, co-producători și instituții partenere din șase țări: Cehia, Ungaria, Germania, Polonia, România și Slovacia. Artiști din foste țări socialiste au creat șase producții de teatru bazate pe studiul materialelor păstrate în arhivele poliției secrete. Toate aceste producții îşi vor avea premierele mondiale în timpul Festivalului Internațional de Teatru Divadelná din Nitra, între 27 septembrie – 2 octombrie 2013.

Gianina Cărbunariu a ales să lucreze pe dosarul minorului Mugur Călinescu.

Mugur Călinescu (28 mai 1965 – 13 februarie 1985) avea doar 17 ani şi era elev la Liceul A.T. Laurian din Botoşani când, în septembrie 1981, a alertat organele de Securitate timp de o lună pentru că a scris pe ziduri şi panouri inscripții menite să provoace în oameni o reacție față de încălcarea flagrantă a tuturor drepturilor și libertăților cetățenești, față de situația dezastruoasă a economiei din acea perioadă. După ce a fost prins, a fost continuu chemat la Securitate. La doi ani după momentul septembrie 1981, Mugur Călinescu se îmbolnăvește de leucemie și moare în anul 1985.

„Pe lîngă documentele scrise în limbajul de lemn al aparatului opresiv al vremii (planuri de măsuri, note informative, note de analiză etc), în cele 200 de pagini ale dosarului nr. 738 privind „Elevul” sunt păstrate și declarațiile unui tînăr care reușește să rămînă fidel propriilor convingeri în ciuda presiunilor Securității și a lipsei de solidaritate a celor din jurul său. Cred că tinerii au nevoie de modele pe care să le înțeleagă, iar Mugur Călinescu este, în acest sens, un model de atitudine necesar.
Despre cazul Mugur Călinescu am aflat citind „Hainele regelui” din volumul „Șase feluri de a muri”, carte scrisă de reputatul istoric și eseist Marius Oprea. Documentarea cazului a fost realizata de istoricul si activistul Mihail Bumbeș care ne-a pus la dispozitie o copie a dosarului „Elevul”, precum și interviuri realizate cu mama lui Mugur și cu doi dintre ofițerii implicați în acest caz. Multumim Miliției Spirituale.
La fel ca și în cazul spectacolului „X mm din Y km”, realizat acum 2 ani la Fabrica de Pensule din Cluj și bazat pe o stenogramă din dosarul jurnalistului și disidentului Dorin Tudoran, metoda de lucru a fost interogarea documentului prin mijloace teatrale. Scenariul care stă la baza spectacolului „Tipografic Majuscul” este un colaj de materiale ready-made (documente și interviuri), însă spectacolul este un exercițiu de imaginație, o ficțiune ce încearcă să chestioneze aceste urme ale unei realități din istoria recentă și felul în care ele ne ajută să înțelegem lumea în care trăim astăzi.”