TREI GENERAȚII
De Lucia Demetrius
Regia artistică: Dinu Cernescu
Scenografia: Maria Miu
Ilustraţia muzicală: Vasile Manta
Cu: Angela Ioan, Crina Mureşan, Sabrina Iaşchevici, Paula Niculiţă, Rodica Mandache, Ruxandra Maniu, Mircea N. Creţu, Alexandru Papadopol / Silvian Vâlcu, Laurenţiu Lazăr, Ionuţ Kivu / Andrei Runcanu, Ioan Batinaş / Nicholas Caţianis, Marian Ghenea, Dragoş Panait, Marian Lepădatu
Primele reprezentații vor avea loc pe 25 și 26 aprilie și apoi pe 2, 7 și 8 mai de la ora 19.00, la Sala Majestic.
Preţ bilete: 31,80 lei; 15,90 lei
„Căutând idei de spectacol cu Dorina Lazăr, am ajuns la istoria sentimentală a Trei generaţii – istorie frământată, amestecată cu iubiri neîmplinite, cu pasiuni şi constrângeri nemeritate.
Am vrut să creăm un spectacol cu parfum de epocă, costume frumoase, decor şi muzică de atmosferă de sfârşit şi de început de secol. Având roluri bine scrise şi actori pe măsură, am construit un spectacol “de teatru” cu început, poveste şi final”.
„Premiera cu Trei generații a Luciei Demetrius, nu e un moft, nu e un capriciu melancolic, ci începutul unui program, un demers estetic, profesional, menit să pună la dispoziția tinerilor – actori, regizori, spectactori – o privire avizată a românilor despre români, o privire asupra a ceea ce a însemnat subtilitatea autorului de a lăsa să transpară printre rânduri adevărul, arta de a fenta cenzura, să înțelegem de ce erau sălile de spectacol pline ochi, chiar dacă cei din sală stăteau cu mănuși pe mână și cu pledul pe genunchi”.
Lucia Demetrius (16 februarie 1910, București – 29 iulie 1992, București) a fost prozatoare, poetă, traducătoare și autoare dramatică.
Trei generații a avut premiera în 1956 la Teatrul Municipal (actualul Teatrul Lucia Sturza Bulandra). Din distribuție au făcut parte mari actori: Ștefan Ciubotărașu (Ioniță), Marietta Rareș (Sultana), Fory Eterle (Chiril), Tantzi Cocea (Ruxandra), Jules Cazaban (Alexandru Irimescu), Leny Caler (Domnișoara Macri cea mică), Benedict Dabija (Ilie), Beate Fredanov (Eliza).
S-a jucat cu succes de-a lungul timpului în teatre din București, în provincie dar și în străinătate (la Riga, la Teatro Nuovo din Torino și în Lituania), s-a tradus în cinci limbi (rusă, germană, maghiară, franceză și arabă), a fost ecranizată în trei versiuni, în regia lui Nicolae Motric și a Ioanei Prodan (1971), a lui Nae Comarnescu (1981) și a Olimpiei Arghir (1985), iar în 1989, compozitorul Sergiu Sarchizov a realizat opera în trei acte cu același titlu.
